multi stiti. copilaritul meu a insemnat, in timp: “insula”, printre vagoane si trenuri; visan, fugariti cu calul prin vie; manta rosie — cu sania, pana sub rotile camioanelor; campul imens din fata blocului, baltit — cu operatii pe broaste, cozi de salamandre; molda, cateaua; gabriel, plecat prea devreme; capacele de pe linia ferata; ala, braha, cu pechinezu’ crizat; vecinii in rama bucatariei; alalalt, leonte, de sub mine, si gainile lui, de nu puteam sa aerisim; “hemoroizii” de-i ceream la tonete; telefoanele nocturne la toti “cucu” din oras; hochei cu barele de la balustrada — iarna; “acopalipsa” lui stefan; dormitul la poligoane; bere cu rom si romparkin si diazepam; “vaca” cu par vopsit…; vuietul de la CET, cand primeam apa calda; radioul; casetele cu morgoth, ac/dc… si tuburile!!!… alea de erau singurele unde reuseam sa ne incalzim. si gasca aia imensa. respect!
despre zmei si vrajitoare. de-acum. si de altadat' 