tot pe timpuri de copilarit, ai mei jucau remy intr-un apartament pe strada garii, pe la etajul 8. asta sa zicem o data pe saptamana. dar insemnand vreo 2 zile non-stop. noi, copiii, aleatoriu prin apartamentul ala. stiu ca era un tv color cu video si acolo am vazut prima oara the ghost unde plangea demi moore saraca, asa frumoasa… in fine. era un frig de te tampeai. asa ca cei de-acolo porneau un calorifer electric. super vechi baiatu’. adica avusese candva vopsea pe el. candvaaaaa… cei de prin camera, luati de joc, incepeau sa viseze: ce-ar fi daca ar avea bani, ce-ar cumpara, unde s-ar duce… finalul era — fizic — acelasi si a ramas vorba la noi: da-te cu mana de calorifer! atunci te curentai. zdravan. si te trezeai.
despre zmei si vrajitoare. de-acum. si de altadat' 