limpeziri.

cum sa nu-ti aduci aminte de mirosul rufelor albe fierte, uscate si apretate? de asternutul curat si ferm? calcat cu fier cu carbuni aprinsi in miscari de du-te-vino si stropit cu apa din gura.
in curtea casei bunicii fierbeau lesie si soda caustica. rezultatul era dat prin razatoare cu multiple intrebuintari.
podelele se frecau cu sare si apa clocotita. covoarele scuturate pana in ultima fibra si batute in cuie. toate sa fie nespurcate.
bunica isi spala fata mereu cu sapun si apa rece, si o stergea pana scartaia. indice de curatenie! dintii — cu cenusa. si i-a pastrat.
baia era saptamanala. si comunala. bunica o spala pe mama in aburi fierbinti, in batai de crengute si frunze de stejar, cu piele frecata cu malai pana se inrosea. cu sapun ”cheia” si par clatit cu otet. pieptanat si impletit strans de nu-si putea misca gatul. baia se dezinfecta. si nu s-a auzit de vreo boala de piele.
apoi femeile se adunau la povesti. ca intr-un grup de socializare.
urma duminica. curata.

Leave a comment